|
Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Ivonne Adriana Marinescu
Tipul eroului in cultura romana.
De la stereortip la comportament politic
Iasi, 2009
Nr. pag. 126
Tipul "eroului" in cultura romana — de la stereotip la comportament politic - un titlu ce se cere explicat. O vom face in cele ce urmeaza, incercand sa aratam la ce se refera aceasta analiza si care este relevanta ei. "Eroul" a reprezentat din cele mai vechi timpuri si in toate culturile cu o mitologie cunoscuta o figura emblematica si un model demn de urmat; cel care s-a remarcat prin vitejie, fapte nemaivazute, eroul civilizator sau Salvatorul a fost dintotdeauna o referinta si un model pentru generatiile care au urmat. inscrierea figurii sale in panteonul unei culturi echivaleaza cu un loc in memoria colectiva, iar reactualizarea figurii sale face apel la imaginarul mitologic si, prin mecanisme psihologice, inscrie persoana care face apel la aceasta intr-un "familiar" al constiintei. Cel care se revendica de la el, cel care reitereaza figura eroului si cel catre care se face revendicarea folosesc astfel un limbaj comun, care faciliteaza legitimarea emitatorului.
Ceea ce am incercat sa ilustrez este ceea ce se petrece in procesele de legitimare; exceptand revolutiile, penetrarea campului politic (caci despre aceasta miza este vorba) se realizeaza prin afilierea sau filiatia directa la un "ceva" preexistent si legitim, care usureaza acceptarea si confera un loc pe scena politica. Mai mult decat atat, raliaza publicul politic (poporul) la cauza reprezentata si initiaza relatia conducator - condusi.
In cele ce vor urma, voi incerca sa trasez portretul acestui lider ideal in constiinta culturala a romanilor si felul in care arhetipul sau se traduce in comportamentul politic. Am ales sa incep prin a trece in revista principalele figuri ale conducatorilor politici romani din secolul XX si a arata cum s-au inscris ei in tipologia si specificul romanesc al "eroului". Lucrarea se va concentra mai apoi asupra principalelor discursuri de legitimare care au fondat acceptarea liderilor ca atare si asupra cauzelor succesului acestor discursuri. In cazul romanesc, am identificat ca limbaje de legitimare religia, natiunea si ideologia, pe care le-am analizat in manifestarile lor politice in acelasi secol XX.
www.edituralumen.ro
|