Editura Lumen
www.edituralumen.ro
www.librariavirtuala.com
Autor: Tomita Ciulei
Mic tratat de gnoseologie
Iasi, 2009
Nr. pag. 446

Filosofia, in esenta, cuprinde doua mari probleme: problema existentei ce constituie obiectul de studiu al metafizicii si gnoseologia sau teoria cunoasterii. Prin gnoseologie demersul filosofic tinde sa elucideze natura si extensiunea cunoasterii, presupozitiile si fundamentele acesteia. Astazi se utilizeaza, in special, termenul de „epistemologie". Epistemologia, insa, este inteleasa ca teorie filosofica a cunoasterii stiintifice, in timp ce gnoseologia are ca obiect totalitatea formelor si modalitatilor cunoasterii umane. Gnosis reprezinta termenul general folosit in filosofia antica greaca pentru cunoastere, incluzand perceptia senzoriala, memoria, experienta si cunoasterea stiintifica - Episteme . in evolutia filosofiei distingem discipline care se formeaza si se dezvolta pe masura ce anumite probleme dobandesc o insemnatate specifica. Sfera lor de studiu este mai restransa si, desi se integreaza in ansamblul preocuparilor filosofiei, nu reprezinta decat un domeniu particular in raport cu aceasta. intr-un astfel de context se inscrie epistemologia, disciplina unde se trateaza caracteristicile, formele si metodele cunoasterii proprii cugetarii stiintifice. Paralel cu sinteze gnoseologice referitoare la relatiile dintre cunostinte si realitatea obiectiva au fost elaborate epistemologii ale principalelor tipuri de cunoastere stiintifica: epistemologia matematicii si logicii, fizicii si stiintelor experimentale, stiintelor sociale. Epistemologiile de ramura au o mare influenta asupra teoriei cunoasterii, atat prin problemele ce le trateaza cat si prin metodele de cercetare ale cunoasterii stiintifice pe care se intemeiaza.

Printre acestea din urma pot fi mentionate psihologia genetica si metodele logice, indeosebi studiul semiotic al procesului de cunoastere.

Pe baza cercetarilor psihogenetice asupra formarii structurilor mintale si conceptelor stiintifice elementare, J. Piaget a elaborat o epistemologie genetica avand ca obiect de cercetare raportul dintre subiectul si obiectul epistemic in geneza structurilor intelectuale si a conceptelor stiintifice. In acelasi timp semiotica (teoria generala a utilizarii semnelor) se prezinta atat ca o metoda de reconstruire si perfectionare a limbajului stiintei, cat si ca metoda de analiza a procesului de formare a noilor cunostinte in cercetarea stiintifica, mai ales in stiintele care folosesc limbaje formalizate.

www.edituralumen.ro